martedì 20 dicembre 2016

Tirruri a Birlinu, camiuni 'ncapu ê genti: armenu 9 vìttimi. La pulizzia: è attintatu. 'N'autista arristatu, 'n'àutru murìu

19 dicèmmiru 2016 - Funti: Jurnali di Sicilia

BIRLINU - Lu spiddu di 'n'attintatu comu a chiddu assai ladiu di Nizza si fici vìdiri ntô menzu di Birlinu. Un camiuni irrumpìu nta un mircatinu di Natali chinu di birlinisi e turisti, nnô centru cummirciali e dî spisi dâ capitali tidisca, nnâ simana di Natali.

Lu valanzu (taliànu: bilancio) accamadora sicunnu la pulizzia è di 12 morti e armenu 48 firuti, certuni su' gravi e arrischianu di mòriri. Sicunnu la pulizzia nnô camiuni cc'èranu du' cristiani: 'n'omu suspitattu di èssiri chiddu ca lu purtava fu arristatu e accamadora ci stannu facennu li dumanni.

La pulizzia, ca ancora sta accura pâ matrici tirruristica di chiddu ca successi, voli capiri si fu propiu 'n'attintatu. Ca è la cosa cchiù sicura ma nnô so cuntu Twitter scrivi (puru nnô 'ngrisi) ca "li mutivi di chiddu ca successi ancora nun su' chiari".

La cualizzioni dî milizzi di l'Iracchi, ca cummàttinu contra ô califfatu, nna un missaggiu nne Twitter dìcinu ca li canali di l'Isis ggià si rivinnicaru l'attintatu. Lu sicunnu omu ca era assittatu ô latu di chiddu ca purtava lu camiuni, 'mmeci, murìu pi' curpa dû scontru; chistu è chiddu chi dissi lu purtavuci dâ pulizzia di Birlinu, ca dissi puru ca fu truvatu mortu dî succurritura.

'N menzu ê primi riazzioni pulìtichi ci fu chidda di Angela Merkel ca attraversu lu so purtavuci Steffen Seibert si dissi "alluccuta" pû pussibbili attintatu a Birlinu. Nnô so cuntu Twitter Seibert scrissi: "Semu a luttu pî morti e spiramu ca l'assai firuti si ponnu aiutari". Lu ministru dû 'Nternu Thomas de Maizière è 'n cuntattu cull'auturitati di sicurizza di Birlinu e uffrìu "l'aiutu dâ pulizzia fidirali".

Doppu assai allarmi e 'na para d'attintati sbintati, l'ìncubbu di 'n'attaccu ca putìa fari assai morti successi propiu nna unu di l'ubbittivi ca èranu cunsidirati cchiù piriculusi nna 'stu pirìudu, un mircatinu di Natali. Sicunnu chiddu ca ricustrueru li jurnalisti, lu camiuni cumparìu allazzu nnâ Breitscheidplatz, ê pedi dâ "Gedaechtniskirche", la chesa dû ricordu, nnô cori dâ parti uccidintali di Birlinu vinennu dâ stazzioni dû Zoologischer Garten.

Pigghiau 'n chinu li casuzzi di lignu dû mircatinu e li birlinisi e li turisti ca a 'dd'ura èranu ê bancareddi. Ddocu arrivaru assai òmini dî forzi di succursu e di sanitari ca stannu aiutannu li firuti ca ancora su' sdivacati nnô marciapedi. L'ammulanzi su' pustiggiati nnô bordu dâ chiazza.

Li 'mmaggini arripigghiati di luntanu dû canali N24 fannu vìdiri li firuti purtati nnê littuzzi (taliànu: barelle). Tutti li strati tunnu la chiazza dû mircatinu di Natali su' bruccati dî forzi di l'ùrdini. La Breitscheidplatz è a du' passi dâ Kurfuerstendamm assai friquintata, la strata principali dî spisi e dû Kadewe, lu granni magasenu di Birlinu e ô latu all'Europa Center, unu dî centri cummirciali cchiù canusciuti e storici dâ citati.

Lu sìnnicu di Birlinu, ca arrivau subbitu unni cci fu l'attintatu, parrau di "allucchimentu pâ citati e pî genti ca si truvàvanu cca pi' passàrisi 'na 'nticchia di tempu 'n paci".

Traduciutu di: Ridazzioni.


Licenza Creative Commons

venerdì 9 dicembre 2016

Umicìdiu di Lintini, giùvini firmatu a Catania: la droga pussibbili mutivu

2 dicèmmiru 2016 - Funti: Jurnali di Sicilia

SARAÙSA - Un picciottu di 27 anni di Lintini, Giùnata Parcedda (taliànu: Johnatan Parcella), fu acchiappatu dî carabbinera pill'umicìdiu di Ardu Panareddu (taliànu: Aldo Panariello), ajeri matina â via Tuletu (taliànu: via Toledo), sempri a Lintini, mentri ca era cu so muggheri ntâ màchina.

Parcedda, ca fu pigghiatu mentri era a Catania, fu purtatu â caserma a Lintini unni ci fu dittu lu pruvvidimentu di Margarita Brianisi (taliànu: Margherita Brianese), ca è la sustituta dû prucuraturi di Saraùsa e ca cuurdinau li 'nnàggini.

Lu picciottu sgarrau ggià câ liggi nnô passatu pi' curpa dû spacciu.

E sicuru propiu pî quistioni piriculusi di spacciu, sicunnu li 'mmistigatura, nascìu la pinzata d'ammazzari a Panareddu cu quattru corpa di pistora.

Parcedda fu purtatu 'n carciaru a Catania.

Traduciutu di: Kenan Di Grazzia



Licenza Creative Commons

domenica 4 dicembre 2016

Lu sicilianu Parmitanu putissi turnari ntô spazziu nnô 2019

2 dicèmmiru 2016 - Funti: Jurnali di Sicilia

ROMA – L'astrunàuta sicilianu Luca Parmitanu (taliànu: Luca Parmitano) fu prupostu pi' turnari a vulari nnô 2019 nnâ Stazzioni Spazziali 'Ntirnazziunali. S'aspetta la dicisioni sicura nnâ primavera 2017. L'annunziò lu diritturi ginirali di l'Agginzìa Spazziali Urupèa, Jan Woerner, â cunfirenzaministiriali di l'ASU ca finisci stajurnata nnâ Svìzzira, a Lucerna.

La dicisioni furmali àvi a siri pigghiata nnâ primavera 2017 dû principali foru (taliànu: forum) pû cuurdinamentu e la risuluzzioni dî quistioni rilativi ô quipaggiu dâ stazzioni spazziali, lu Pannellu Murtilatirali di l'Upirazzioni dû Quipaggiu ('ngrisi: Multilateral Crew Operations Panel, MCOP). Luca Parmitanu, ca ggià vulau nnô 2013, ricivìu la Midagghia di Sirbizzu Illustri ('ngrisi: Distinguished Service Medal) comu mèritu pû sangu friddu ca addimustrò duranti la passiata spazziali ca fu firmata pi' curpa dî pèrditi d'acqua nnô cascu.

'Na duppia cunferma dû rolu di l'Itàlia nnô spazziu urupèu e dâ granni priparazzioni di l'astrunàuta: chistu chiddu chi dissi lu prisidenti di l'Agginzìa Spazziali Taliàna (ASI), Rubbertu Battistuni (taliànu: Roberto Battiston), ca cummintau la cannidatura di Parmitanu pi' 'na nova missiuni nnô 2019 nnô campu d â Cunfirenza Ministiriali di l'Agginzìa Spazziali Urupèa ('ngrisi: European Space Agency, ESA) ca si chiudi stajurnata a Lucerna.

Battistuni dissi ca "Luca Parmitanu è 'n'omu spiratu (taliànu: ispirato) ca addimustra comu li pirsuni ponnu supirari tutti l'ustàculi". Juncìu ca “chista sicunna pussibbilitati di vulari pi' Luca cunferma ca lu so àutu livellu di priparazzioni e la 'mpurtanza dû rolu taliànu nnall'ASU, nnê circati nnô spazziu e nnâ scienza".

Traduciutu di: Dàvidi Migghiazzu.


Licenza Creative Commons

venerdì 2 dicembre 2016

Droga, corpu 'n Palermu cu setti arresti - Cc'è puru un omu di Missina Dinaru

1 dicèmmiru 2016 - Funti: Jurnali di Sicilia

PALERMU - È 'n cursu 'n'upirazzioni antiddroga dî carabbinera ca stannu facennu 'n Palermu e a Nàpuli 'n'urdinanza di ditinzzioni privintiva (taliànu: ordinanza di custodia cautelare) 'n càrciaru, mannata dû tribbunali di Palermu ca ci la addumannò la prucura distrittuali, pi' setti cristiani accusati di assuciazzioni pi' dilìnquiri cu lu fini di trafichiari sustanzi stupifacenti.

Nnê mùffuli fineru li palirmitana: Mattìu Craculìci (taliànu: Matteo Cracolici), Antuninu Marinu (taliànu: Antonino Marino) e Franciscu Failla (taliànu: Francesco Failla), e tri napulitani: Giulianu Maranu (taliànu: Giuliano Marano), Franciscu Grecu (taliànu: Francesco Greco), Franciscu Battineddi (taliànu: Francesco Battinelli). Mentri ca li militari stannu circannu di rintracciari lu sèttimu distinatariu dâ ditinzzioni privintiva. 

'N particulari, li carabbinera scupreru 'n'assettu criminali ca gisteva un canali di appruvvisiunamentu di stupifacenti 'ntra la Campania e la Sicilia. La droga arrivava di Napuli diretta ê "chiazzi" di Palermu fatti apposta pû spacciu grazzi ê curreri di fiducia.

La 'nnàggini (taliànu: indagine) fu cuurdinata dû prucuraturi agghiunciutu Liunardu Agueci (taliànu: Leonardo Agueci) e Tiresa Principatu (taliànu: Teresa Principato) e puru dî sustituti Catirina Malagoli (taliànu: Caterina Malagoli) e Francisca Mazzoccu (taliànu: Francesca Mazzocco) ed è 'na custidda (taliànu: còstola) di chidda chiamata "Panta Rei", ca finìu a dicèmmiru 2015 cull'arrestu di trintottu cristiani ca si pinzava ca appartinevanu ê mannamenti mafiusi di Porta Nova e Villabbati-Baarìa.

'Mmenzu â 'nchesta c'è la fiura di Mattìu Craculìci, prijudicatu di 50 anni, canusciutu pî so juncitini cu certi spunenti 'mpurtanti dû mannamentu di Porta Nova. Lu so nomu è allazzatu a chiddu di Mattìu Missina Dinaru: nnall'anni Nuvanta Craculìci fu purtatu ô càrciaru cull'accusa ca avìa aiutatu lu bossi di Castedduvitranu e ci avìa datu la so carta d'idintitati. 

Li 'mmistigatura penzanu ca Mattìu Craculìci e unu dî rifirenti di l'assi Nàpuli-Palermu, suprattuttu pî rapporti chî furnitura campani.

Li 'nnàggini dî carabbinera dìcinu ca Craculìci ava ogni tantu a Maranu, nnâ pruvincia di Napuli, unni stava lu 'mprisaru (taliànu: imprenditore) di sissantatrì anni; a chistu ci dava assai pìcciuli ca iddu ammucciava nnô duppiu funnu dâ so màchina e poi s'arricampava 'n Palermu.

Li jurnati appressu, lu furnituri, grazzi a un curreri, cu 'na màchina mannava 'n Palermu 'na granni quantitati di droga ca vineva lassata nnôn villinu a Aspra. Di cca l'àsci (taliànu: hashish) vinìa spartutu pi' èssiri purtatu nnê chiazzi di spacciu dâ citàti.

Duranti l'upirazzioni, a giugnu 2015, li carabbinera dû nùcliu 'mmistigativu siquistraru 131 chila di àsci purtati nnô duppiu funnu di un viìculu.

Traduciutu di: Ridazzioni.


Licenza Creative Commons