domenica 27 agosto 2017

Ritruvatu lu vinu cchiù anticu dû munnu, àvi quasi 6000 anni


Urigginali di ANSA - 25 agustu 2017 - Funti: Jurnali di Sicilia

Àvi 6000 anni lu vinu talianu cchiù anticu dû munnu: la so' fezza fu ritruvata dintra di 'na giarra chi arrisali all'Etati dû Rami e fu truvata nta na grutta vicinu Girgenti di un gruppu 'ntirnazziunali di ricerca. Lu rispunzabbili di chistu gruppu e’ Dàvidi Tanasi (talianu: Davide Tanasi), chi travagghia pi' l'Universitati di la Ciùrita Miridiunali (n ingrisi: University of South Florida) e nzemmula a iḍḍu pigghiaru parti â ricerca lu Cnr (Cunzigghiu Nazziunali dî Ricerchi), l'Universitati di Catania e li sperti di la Suprantinnenza pû Patrimoniu Curturali di Girgenti.

L'arricerca, chi vinni pubbricata nne Microchemical Journal (Jurnali di Micruchìmica n sicilianu), n'ammustra ca la viticurtura e la pruduzzioni dû vinu n Italia nun accuminciaru ntall'Etati dû Bronzu (comu li studiusi avìanu cridutu nzinu a tannu) ma cchiù assai di 2000 anni avanti. A cunfirmari chista tesi, ci sunnu macari li sustanzi chimichi chi vìnniru ritruvati supra a n'àutra giarra ca fu truvata dintra a na grutta dû Munti Kroniu e chi arrisali ô IV seculu a.C.: chista terracotta, chi nun fu smartata, sarbau tracci di du' sustanzi naturali chi si ponnu truvari ntâ racina e chi fannu parti dû prucessu di vinificazzioni: l'àcituu tartaricu e lu so sali judiatu.

Nun è sempri ca succedi ca s'arrinesci a ditirminari la giusta cumpusizzioni di chisti fezzi, pi' farilu e’ nicissariu ca li vasi sunnu ancora sani. Nta 'stu mumentu, li ricircatura vonnu jiri avanti cu la so ricerca pi' vidiri si arrinèscinu a capiri si chistu vinu era jancu o russu.

Traduttu di: Franciscu Prucopiu


Licenza Creative Commons

Nessun commento:

Posta un commento